CHIRURGIE ORALĂ
Chirurgia orală este domeniul medical stomatologic ce se ocupă în mod special de stabilirea sănătății structurilor osoase și celor moi, atunci când acestea sunt alterate datorită diferitelor afecțiuni precedate în mare parte de infecții locale dentare și infecții ale țesuturilor moi adiacente, precum sunt chisturile și tumorile de origine dentară și osoasă.
Pe lângă management-ul infecțiilor locale specifice și nespecifice, chirurgia orală se mai ocupă cu adiția și augmentarea osoasă la nivelul maxilarelor, acestea fiind completate pentru un rezultat mai predictibil cu factori de creștere biologici naturali, ce ajută să regenerăm rapid și eficient structurile osoase respective. Terapia revoluționară denumită PRF ( platet-rich-firbin = concentrat trombocitar îmbogățit cu fibrină), folosită și sub formă de membrană ( A-PRF) cât și în formă lichidă ( I-PRF). Tehnologia din dotare include dispozitive piezo-chirurgicale, lasere de mare putere, fiziodispensere și alte aparate care ajută medicul să realizeze aceste tratamente rapid, precis și nedureros, vindecarea făcându-se rapid și fără evenimente neplăcute pentru pacient.
O altă supraspecializare mult mai populară în chirurgia orală este implantul dentar, care este metoda de elecție în substituirea unui dinte natural, de lungă durată. Intervenția de implantologie nu presupune durere, ea se realizează în cele mai multe cazuri sub anestezie locală, oferindu-i medicului posibilitatea de a comunica în permanență cu pacientul. Există însă și situații când se poate recurge la anestezie prin sedare intravenoasă; această tehnică este folosită de regulă în cazul pacienților foarte anxioși sau care sunt supuși unor intervenții mai invazive și complexe de lungă durată. Anestezia generală se folosește în mod excepțional în implantologia orală. Plasarea implantului dentar se face după ce locul extracției s-a vindecat sau imediat după extracție, printr-o intervenție chirurgicală nu foarte complicată. După un timp, necesar integrării în os, pe implant se atașează o altă piesă metalică numită bont protetic, deasupra căruia medicul poate plasa coroana ceramică, puntea sau proteza dentară ce va înlocui dintele sau dinții lipsă.
